Tura solitara cu kaiacul intitulat PROGRESIVE NIGHTMARE

 De ce  "progresive nightmare"?? pai  ca seamana cu un cosmar adevarat  conditiile  de pe apa,
hai sa va povestesc ultima nazdravanie pe care am facut-o !!!
 Acum cateva zile am fost cu masina in judet undeva si am trecut peste un pod peste raul Tur , nu e cine stie ce dar din cauza ploilor din ultima perioada..... e destul de plin a iesit din albie si parca ma chema  sa fac o tura pe el ... dar este destul de complicat trebuie mers cu masina apoi masina trebue dusa in alt punct dar nu conteaza am zis ca merita.Mi-am sunat un prieten, care este adeptul turelor lungi cu kaiacul sa-l conving  ca trebue sa vina cu mine, nu a fost greu si ne-am organizat pe duminica 12, dec sa mergem adica azi.intre timp am schimbat ruta,  nu mai era raul Tur ci canalul Homorod care curge in bunul si cunoscutul Somes somes care zilele trecute avea cod portocaliu(cine spune ca portocaliu e o culoare nasoala), avantajul acestei rute este ca prea putin trebuie mers cu masina (cam 15 km) si sosirea  acasa la club

 Ziua cea mare a sosit, intre timp  am mai vorbit cu mai multa lume  sa mergem cu o canoe indiana, ce fain o sa ne distram...... toata lumea m-a lasat balta:( adevarul e ca si conditiile meteo erau cam aprige dar ma asteptam ca lumea sa nu dea in spate asa usor, chiar si eu am dat un pic in spate adica intre timp am schimbat ruta turei defapt am  scurtat din ea si mai degraba am planificat macar o plimbare sa simt si eu  un pic apa Homorodului sub mine.
 Cum am ramas  singur in aventura asta am zis ce mai hai sa incerc, macar sa pornesc daca nu-mi convine sau e prea greu ma intorc la masina si vin acasa nu am ce pierde, macar ies pe apa un pic.
 Dupa ce amplecat deacasa eram foarte convins ca am procedat corect dar intre timp mi-am dat seama ca uitasem cateva lucruri minore dar totusi importante, cum ar fi vesta de salvare, recipient imperneabil pt telefoane... astea in cazul in care as reusi o rasturnare spectaculoasa in apa de  4 grade si ninsoare afara.... dar mergeam pe varianta increderii in mine si mai ales ca eram solitar adica nu puteam provoca nici un rau nimanui  doar mie am continuat.
 Ajuns la locul faptei.. am facut cateva poze cu masina cu echipamenteul de ultima ora pe care l-am avut cu mine(papuci de neopren de la hibiscuss) in rest imbracamintea era mai degraba pt ski nu pt kaiac , polar 2 straturi si un fas peste sa nu sufle vantul ... dar a fost suficienta si foarte eficienta vetimentatia.
 Plimbarea initiala s-a transpformat in tura propusa dinainte adica in coborarea pe canalul Homorod de la Viile Satu Mare pan ala Somes, si pe somes in continuare pana acasa la club. Prima parte a turei, cea de pe canal  avea lungimea aproximata de 15 km (masurat pe google map cu linearul) a doua vreo 6-7 pe somess avale deci asta era parete mai usoara (si mai plictisitoare)
 Canalul Homorod nu este mare  sunt portiuni in care nu as fi putut intoarce cu kaiacul de competitie cu care am fost, dar anumite locuri se largea la 6-8 m, curgea domol  in directia in care vroiam si eu sa merg , ma bucuram ca macar ma ajuta.Prima parte a turei a fost minunata (asa incepe un cosmar adevarat)  apoi dupa vreo 500 m am intalnit primul obstacol
crengi  picate in apa ce-mi stateau in drum...(am si facut poza )cu vreu am trecut si i-mi ziceam in gand "sper sa nu  mai am surprize deastea" apoi portiuni lungi  si intinse "curate" sau accesibile sa spun asa ,m-au facut sa ma indepartez foarte mult de locul de plecare si brusc m-am hotarat sa nu ma mai intorc la masina, ci sa continui drumul in jos  (cum mi-am propus initial) deci  a fost momentul crucial in care  plimbareea s-a transformat in tura solitara cu kaiacul pe o portiune necunoscuta pt mine si cred ca nu a parcurs poriunea asta  nimeni in  vre-o ambarcatiune pana acum.
 Ca si un cosmar adevarat  canalul si-a aratat surprizele progresiv (de unde  i-am dat numele progresive nightmare) adica tufisuri peste tufisuri, cu locuri stramte de trecere, adevarat slalom cu o barca care a fost proiectata sa mearga drept cu viteza mare, dar totusi se putea trece, foarte greu.Tufisurile reprezentau o parte din cosmar, dar  asa cum spuneam surprizele apareau progresiv, crengi, aluviuni mizerie se agatau de tufisuri si formau  ici colo pereti imenetrabili la prima vedere, si am spus ca oricum nu mai ma intorc deci mai bine trec cumva, pacat ca nu am reusit sa fac poze in aceste portiuni cu dificultate mare chiar din motivul ca nu ma plictiseam deloc, nu aveam timp  trebuia sa-mi planific fiecre miscare sa ma aplec sa ma zbat intre crengi... dar am reusit sa fac poze in zonele mai domoale unde puteam sa ma opresc sa admir si eu un pic natura linistita ce ma inconjura.
 In timpul acestei mici expeditii ma gandeam ca s-ar putea organiza un concurs pe tema progresive nightmare, pt kaiacisti cu experienta si celor care adora distantele lungi, dar singura conditie este sa fie cod portocaliu in judet ca altfel canalul este prea mic sa se poata padela pe el, si neapart tebuie sa fie iarna sau primavara cand vegetatia inca nu este verde  astfel  este un pic mai penetrabila, aceasta tura ar solicita atat indemanarea cat si rezistenta sportivilor, avand lungi portiuni in care se poate vasli la viteza maxima chiar si pe canal, nu mai vorbesc de Somes,
In final voi atasa cele cateva poze sa fie vizibila frumusetea naturii chiar si iarna si sa pot  argumenta "kaiacul  nu este un sport doar de vara" si sezonul inca nu s-a inchis!!!

P.S. ultima poza(care defapt a picat prima cumva) este cu kaiacul pus pe raft la locul lui,necuratat desigur ca eram prea ud :D si ma grabeam acasa sa ma inacalzesc un pic